Raliul Hunedoarei LUKOIL

In urma cu cateva saptamani am citit editorialul domnului Besliu in legatura cu comunicatele de presa. Fiind de acord si sprijinind parerea editorialistului, noi, Bogdan Barbu si Petru Paler, membrii echipajului cu numarul 441, nu vom mai scrie comunicate de presa, mai ales ca nu suntem consiliati pe partea de relatii publice de niciun profesionist. Vom incerca cu propriile noaste cuvinte sa prezentam celor interesati evolutia si senzatiile traite de noi in timpul pregatirilor pentru raliuri si in masina de concurs. O sa incercam sa scriem din perspectiva fiecaruia dintre noi, dar si din cea a echipajului. Astfel incepe prima insemnare din jurnalul nostru.

[441] Sfarsitul saptamanii trecute a reprezentat a treia participare a echipajului nostru in Campionatul National de Raliuri al Romaniei. Locatia: Hunedoara. Pentru spectatori raliul a durat 2 zile, pentru noi o saptamana. Pregatirea masinii, pregatirea noastra, recunoasterile si asteptarea desfasurarii raliului continuand cu cele 15 probe speciale au descris atmosfera saptamanii. Incercam sa fim prezenti pe podium. Participarile noastre anterioare au inceput sa ne oblige sa nu dezamagim, mai ales pe cei cativa fani pe care speram sa ii fi adunat pana acum. Daca nu sunt fani pentru care sa luptam, macar pentru sponsori sa avem rezultate bune. Si in primul rand noi sa fim buni, iar la sfarsitul unei etape sa nu ne para rau pentru ceea ce am fi putut realiza. Am inceput sa fim realisti si pregatirea echipajului a inceput cu etapa de Viteza in Coasta de la Rasnov, desfasurata cu o saptamana inaintea raliului.

[Bobo] La Rasnov am inceput sa invat masina mai bine, sa ma acomodez cu ea. Scopul era insa sa nu o lovesc, si sa scot timpi cat mai buni, dar la un moment dat am ridicat nivelul de adrenalina al unui arbitru de pe traseu. Cumva am reusit sa pastrez masina nezgariata si am terminat cu bine antrenamentul organizat pe asfalt. Impulsionat de rezultatele obtinute, impreuna cu Petru, ne-am dus la Hunedoara. Aici situatia era asa cum ma asteptam. Anvelope second hand primite de pomana, dar, fiind singurele, erau cele mai bune din tot campionatul. Apoi a fost vremea care s-a inteles cu anvelopele sa ne ajute. Putina ploaie, apa, orice balta si am fi fost nepregatiti. Nu ne-am asumat vreun risc in afara celui cu anvelopele, desi sunt constient ca acest lucru omoara performanta. Limitele bugetului nu imi permit sa lovesc masina, pentru ca ar insemna sa pierdem tot ce am realizat pana acum. Am fi in situatia, neplacuta, de a nu mai putea participa la etapele urmatoare. Pe parcursul acestei editii de campionat, consider ca un rezultat bun si constant ar ajuta echipajul mult mai mult decat reclama care ne-o ofera o iesire spectaculoasa in decor.

[Petru] Timpii realizati pe probele raliului nu credem sa fie prea importanti. Timpii ne claseaza undeva, dar nu arata valoarea noastra. Ecarturile ne aranjeaza intr-o relatie de ordine, la fel ca in matematica. Ritmul raliului a fost unul intens. Probele tehnice precum Almas si Cincis ne-au placut si ne-au solicitat. Probele pentru spectacol, superspecialele, ne-au relaxat. Si amestecul de relaxare si tensiune ne-a pregatit pentru un rezultatul dorit si asteptat: locul intai la debutanti. Grupa A? Mai avem de invatat. Ne prezentam la fiecare etapa pentru a invata cat mai multe, iar apoi pentru a ocupa locul intai in clasamentul debutantilor si un loc cat mai bun la grupa A.

[441] Si de data asta aceeasi prieteni ne-au fost aproape, numarul lor fiind mare, iar domnul Dan Grigorescu si Autorally.ro ne-au insuflat incredere si pentru asta le multumim. Oare cum va arata urmatoarea insemnare in jurnalul nostru? Speram sa fie plina de optimism si avem din nou ce povesti.