paler.ro

Cateva momente petrecute in lumea programatorilor sau utilizatorilor si lumea incepe sa se imparta in 2 categorii. Adeptii open-source si cei impotriva. De multe ori open-source este inteles gresit si lumea presupune ca implica si gratuit. De cele mai multe ori, in majoritatae imensa a cazurilor, open-source inseamna gratuit. Free software se intersecteaza cu open-source. Dar nu e acelasi lucru. Free software poate fi closed source. Vazuta simplu problema. Exista extremistii. Cei care propovaduiesc taria open-source fara sa gandeasca ca si closed source are avantaje. Exista extremisti care neaga avantajele open source, lucru gresit deasemenea.

Ceea ce scriu nu incearca sa demonstreze cine are dreptate, sau nu incerc sa gasesc eu dreptatea, adevarul sta altundeva. Nu incerc sa il caut acum.

Open-source, in opinia mea, este socialismul programarii. Comunismul se bazeaza pe socialism. Comunismul este socialismul aplicat perfect si apoi imbunatatit. Open-source inseamna ca nimic nu este al meu. Este al comunitatii. Internetul este locul in care ideile sociale (comunitatiile sociale) concubineaza cu capitalismul feroce al corporatiilor care stapanesc reteaua. Capitalism socialist. Este exact ce se intampla in momentul asta. Lumea aplauda initiativele de a face publice “dosarele” aplicatiilor. Ce si cum s-a intamplat. Totul este scris in surse. Istoria unei aplicatii sta scrisa in surse. Cel mai bun lucru pe care il observ in aplicatiile open-source este nivelul de cunostiinte care se face public odata cu sursele. Dar cine a modificat sau s-a uitat atent in aplicatii open-source sa le studieze? Procentual putini. Majoritatea nici nu isi dau seama. Oameni care aplauda initiative si nu folosesc rezultatele. Scoala programarii nu se face inca folosind la maxim cunostiintele care sunt libere in lumea asta. Nu stiu sa existe vreun organism care studiaza arhivele software-ului si apoi sa publice retetele sau recomandarile. Pattern-urile sunt o idee, dar de la pattern la solutie drumul este lung. Abstractizand inveti sa modelezi lumea. Demiurg al solutiilor software este orice arhitect. Dar arhitectul ideal nu exista. Exista arhitectul bun si cel, hai sa zicem. delasator. Lumea nu are nevoie de arhitecti. Este nevoie de programatori. Si programatorii sunt cei mai des angati in tarile unde out-sourcing-ul este la el acasa.

Munca de jos sa face, de obicei, in tarile unde programatorii sunt ieftini. Oamenii astia lucreaza pentru capitalismul software-ului. Programul de munca nu este standard. Zece ore de munca pe zi nu sunt ceva nevazut. Cazurile sunt dese. Un capitalist cu idei sociale nu este ceva iesit din comun. Sa nu uitam ca sustinatorii comunismului era foarte numerosi in vest. Intelectuali care visau ca toata lumea sa fie egala si sa traiasca toti la fel de bine. Dar in realitate estul traia o drama.

Povestea asta se repeta acum in software. Comunitatile puternice open source nu se afla in est. Se afla in vest. Si in est se dezvolta open-source. Dar cati o fac ca hobby si cati pentru bani cat sa reuseasca sa se intretina sau sa isi intretina familia. Nici in vest nu traiesc toti programatorii din open-source, dar programul de munca este sfant. Inainte de a aplica orice idee sublima trebuie inteles ca supravietuirea este mai importanta. Daca tot ceea ce as programa eu as face open-source? Din munca ar mai trai inca 10 oameni. Socialismul se transforma din nou in capitalism. Trebuie sa fiu eu cel care imbunatateste sursele in continuu. Sa am propria mea ramura a surselor ca sa pot oferi clientului solutia pe care o doreste. Facand open-source imi creez singur concurenta. Imi sap singur groapa, exagerand putin. Ajut comunitatea la fel cum ea ma ajuta si pe mine. Timpul de dezvoltare scade. Dar concurenta este cea care defineste o piata. Pe o piata unde exista o multime de ofertanti si un potential imens al cererii concurenta se afirma. Eu ajut si la randul meu sunt ajutat. Solutiile se imbunatasesc constant. Cel mai clar este exemplul distributiilor de Linux. O multime. Numai cateva produc bani. Restul sunt facute pentru hobby. Oamenii care nu castiga bani din asta sunt intelectualii care admira socialismul si la randul lor sunt socialisti intr-un capitalism care le ofera tot ceea ce isi doresc.

Dar programatorul care lucreaza pe alt fus oras, programatorul care ar incerca si el sa lucreze pentru pasiunea lui, nu reuseste. Dupa cum ziceam ar exista talent si dorinta. Totul pana cand visele devin programul de munca. Seara nu iti mai arde sa visezi treaz. Mai bine iesi la un suc in oras sa te relaxezi. Maine urmeaza o nou zi cand arhitectul vestic, seful tau, asteapta rezultate. Nu poti lucra in continuu. Este greu de inteles pentru cineva care la ora 5 pleaca de la birou sau daca nu pleaca este clar ca urmeaza sa fie remunerat pe masura.

Pe scurt. Open-source este un vis. Nu poate sa exista open-source universal. Cum nici comunismul nu a reusit sa se impuna. Pana la urma trebuie ca oamenii sa se ajute. Dar visul ca din open-source se castiga este un vis pentru un muritor. Si visul trebuie sprijinit de organizatiile closed-source. Banii din closed-source trebuie aruncati in arena open-source pentru atragerea ideilor care sa ajute lumea software-ului. Altfel nu se poate. Si closed fara open nu poate exista. Cum un intrerupator deschis tot timpul nu are sens, nici unul inchis nu are sens. Trebuie inteles insa ca open-source este visul unei societati care poate trebuie sa priveasca si putin mai spre est sa inteleaga cum ar putea fi imbunatita ideea de open-source.

This entry was posted on Monday, April 9th, 2007 at 5:35 pm and is filed under Lista blogului. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.